Rapita a fost, este si va ramane una dintre cele mai profitabile culturi agricole din Romania. Chiar si in anii mai putin favorabili, acolo unde cultura a rezistat, a dat productii care au acoperit cheltuielile de tehnologie. In anul 2012, productiile agricole la aceasta cultura au variat de la 1.400 la 4.500 kg/ha. Daca luam in calcul si pretul de valorificare vedem ca discutam de o investitie foarte profitabila.

In consecinta, piata semintelor de rapita se va afla intr-o continua crestere iar numarul de fermieri care vor introduce aceasta cultura in asolamentul fermei va fi din ce in ce mai mare.

Pentru infiintarea unei culturi reusite de rapita, fermierii trebuie sa tina cont inca de la pregatirea patului germinativ de cateva elemente tehnologice esentiale care fac diferenta de cele mai multe ori intre o cultura reusita si una care nu a supravietuit. Dintre aceste elemente specifice amintim:

Rotatia

In cadrul rotatiei cele mai multe companii recomanda ca rapita sa nu vina dupa ea insusi sau dupa alte culturi cu boli si daunatori comuni cum ar fi: culturile de floarea soarelui, mustar, soia, fasole sau alte plante crucifere la un interval mai mic de 4 ani. Reducerea acestui interval la 1 sau 2 ani (practica intalnita frecvent in anumite ferme) poate pune fermierul in fata unor atacuri puternice de boli si daunatori, atacuri care datorita virulentei pot compromite cultura. In aceasta situatie, fermierul trebuie sa ia in calcul si sa isi asuma riscurile compromiterii culturii respective.

Din punct de vedere al plantelor bune premergatoare, de cele mai multe ori in Romania, rapita se amplaseaza dupa grau si orz, culturi care se recolteaza mai devreme si care asigura timpul necesar pregatirii solului. In cadrul acestei rotatii (grau- rapita) trebuie sa atragem atentia fermierilor asupra posibilitati aparitiei efectelor de fitotoxicatate, efecte datorate erbicidelelor utilizate la cultura premergatoare. Ca urmare, inainte de a decide unde se va amplasa cultura de rapita, fermierul trebuie sa ia in calcul si sa verifice remanenta erbicidelor utilizate. In literatura de specialitate se cunosc o serie de erbicide care aplicate la cele doua culturi prezinta o remanenta ridicata pentru cultura postmergatoare de rapita.

In practica au fost cazuri cand datorita remanentei erbicidelor, cultura de rapita a fost compromisa. In functie de modul de prelucrare a terenului aceasta remanenta s-a manifestat toamna la inceputul perioadei de vegetatie (cand plantele de rapita se aflau in faza de 2 pana la 6 frunze – cand terenul a fost lucrat numai cu discul greu) sau primavara (cand plantele de rapita aveau 20-30 cm inaltime si terenul a fost pregatat prin aratura). O atentie deosebita se va acorda in special terenurilor pe care s-au utilizat unele erbicide sulfonilureice. O parte din erbicidele cuprinse in aceasta clasa pot avea remanenta de pana la 14-16 luni. Pentru a verifica remanenta erbicidelor utilizate, fermierii pot cere detalii de la furnizorul acestora.

De asemenea, se considera ca rapita este o planta buna premergatoare pentru culturile de grau si orz. Aceste culturi dupa rapita dau sporuri de productie ce depasesc 500 kg/ha. Practic rapita isi poate gasi cu succes locul in cadrul asolamentelor din fermele agricole romanesti.

Pregatirea terenului

De cele mai multe ori optiunea fermierului cu privire la pregatirea terenului este in stransa corelatie cu conditiile climatice din zona. In acest an, datorita ploilor cazute in luna iunie care au adus in sol o importanta cantitate de apa va permite fermierilor sa efectueze o aratura la adancimea de 20-22 cm. Acolo unde nu este posibil realizarea araturii se poate face pregatirea patului germinativ prin una sau doua treceri cu un disc greu. Fiecare fermier decide in functie de dotare si de conditiile climatice care solutie este mai viabila si rentabila pentru ferma sa. Din observatiile de pe teren s-a constatat ca acolo unde s-a efectuat aratura, resturile vegetale au fost mai bine incorporate in sol, efectul de fitotoxicatate al erbicidelor aplicate culturii premergatoare (acolo unde a fost cazul) a fost diminuat si cultura de rapita a fost mai putin imburuienata. In ultimii ani, in anumite zone agricole, s-a constatat la culturile de grau si rapita un atac deosebit de puternic al rozatoarelor-in special al soarecilor de camp. Agresivitatea acestor daunatori s-a manifestat prin crearea unor pagube insemnate culturilor. In cazul solelor unde pregatirea terenului s-a facut prin aratura s-a constatat o diminuare a numarului de soareci si deci o diminuare a pierderilor datorata acestui daunator. Una din explicatii ar fi ca prin aratura se distrug o parte din galeriile aflate mai la adancime si o data cu acestea si hrana soarecilor, iar pe de alta parte de cele mai multe ori fermierii au observat in urma brazdei prezenta pescarusilor si a berzelor care se hranesc cu acesti daunatori.

Pe de alta parte, pregatirea terenului cu discul greu inseamna un efort financiar mai mic din partea fermierului pentru infiintarea culturii, o viteza mai mare de lucru, o conservare mai buna a apei mai ales in verile secetoase si totodata o incadrare mai buna in epoca optima de semanat.

Dupa lucrarea de baza, terenul se pregateste fie prin una sau doua treceri cu discul usor, fie printr- un disc si un combinator sau printr-un agregat complex care lasa terenul discuit si nivelat. In unele unitati unde avem utilaje de ultima ora toate lucrarile necesare (discuit, semanat, nivelat, tavalugit etc) se pot realiza printr-o singura trecere. Indiferent de tipul de lucrare efectuat, important este sa avem in vedere realizarea unui pat germinativ afanat in primi 2-3 centimetri si ferm sub adancimea de semanat pentru a se asigura conditii optime de germinare a semintelor.

Semanatul rapitei

Semanatul la cultura de rapita este una dintre cele mai importante lucrari si poate fi realizata fie cu semantori clasicele si atunci fermierul va utiliza o cantitate mai mare de samanta la hectar fie cu semanatori performante care pot asigura o densitate uniforma si la care poate fi controlata cantitatea de samanta pe ha. Practic in ultimul timp s-a trecut de la semanatul rapitei cu semanatori mai putin precise spre utilizarea semanatorilor performante cu distributie controlata a cantitatii de samanta/ha.

Majoritatea firmelor care comercializeaza samanta hibrida de rapita recomanda o cantitate cuprinsa intre 2 si 3 kg/ha (aproximativ 50-60 boabe/m2) iar firmele care comercializeaza soiuri recomanda o cantitate cuprinsa intre 4-5 kg/ha (aproximativ 70-80 boabe/m2). Bineinteles ca aceste cantitati variaza in functie de masa a 1000 de boabe, de puritate si de germinatie. In unele cazuri avand in vedere gradul de intensivitate al hibridului sau soiului respectiv, firmele pot recomanda cantitati mai mici de samanta/ha. Pentru asigurarea unei cantitati corecte de samanta pe ha este bine de tinut cont de recomandarile firmelor care se ocupa de comercializare.

Din punct de vedere al distantei intre randuri se utilizeaza mai multe intervale de semanat si anume: la 18 cm, la 25 cm si la 37,5 cm depinzand in primul rand de semanatoarea folosita, de varietatea semanata dar si de gradul de culturalizare al terenului. Distanta dintre randuri cea mai frecvent utilizata in Romania este de 25 de cm. In conditiile in care se utilizeaza distante mai mari de semanat se reduce cantitatea de samanta la ha dar creste riscul imburuienarii culturii de rapita.

Adancimea de semanat a semintelor de rapita se situeaza la 2-3 cm si se realizeaza in teren bine pregatit, fara resturi vegetale si fara buruieni. In conditiile in care semantul se realizeaza in teren afanat si cu denivelari este bine ca adancimea semanatorii sa fie bine reglata ca samanta sa fie pozitionata in sol la acelasi nivel. La semanatorile prevazute cu doua tipuri de patine se vor utiliza patinele destinate semintelor mici. In felul acesta realizam conditii optime pentru o germinare si o rasarire uniforma a plantulelor.

Ca si perioada de semanat, din punct de vedere calendaristic, recomandarile difera de la o companie la alta dar in linii generale semanatul rapitei ar trebui sa inceapa cu data de 20 august pentru nordul tarii si sa se incheie in jurul datei de 15 – 20 septembrie in zona de sud- est a Romaniei. Din punct de vedere al temperaturilor mai mari de 0 grade C, rapita ar trebui sa acumuleze pana la intrarea in iarna aproximativ 800-900 grade C. Se considera ca daca plantele au acumulat aceasta temperatura pana la intrarea in iarna, cultura de rapita se afla in stadiul cel mai potrivit pentru trecerea anotimpului rece. Aceasta temperatura ar corespunde cu formarea la plantele de rapita a 7 – 8 frunze adevarate.

Samanta utilizata pentru infiintarea culturilor de rapita trebuie sa fie in mod obligatoriu o samanta certificata, cu o puritate fizica de minimum 98 % si o germinatie mai mare de 85 %. Toata samanta utilizata in acest scop trebuie sa fie tratata atat cu fungicid cat si cu insecticid. Pe piata semintelor de rapita din Romania se gasesc o serie de produse recomandate in acest sens.

Fertilizarea culturii de rapita

Rapita este una dintre culturile cu cele mai mari consumuri specifice de elemente nutritive necesare pentru realizarea unei tone de productie ( samanta + masa vegetativa aferenta). In general literatura de specialitate cateaza consumuri specifice de aproximativ 45 kg N; 30 kg P2O5 si 35 kg K2O / tona de samanta de rapita cu materia vegetativa aferenta. Ca urmare, inca de la pregatirea patului germinativ trebuie sa acordam o importanta marita capitolului de fertilizare a culturii. Nu se poate concepe obtinerea de productii mari la rapita fara o sustinere puternica din punct de vedere al fertilizarii. Majoritatea firmelor producatoare de samanta prezinta propriile planuri de fertilizare a culturii dar in general acestea se opresc in jurul urmatoarelor valori: 70-120 kg/ha N; 50-80 kg/ha P2O5 si 40-60 kg/ha K2O.

Intreaga doza de fosfor si potasiu se aplica inainte de efectuarea araturii de baza sau inainte de prima lucrare cu discul greu. Daca insa fermierul dispune de ingrasamite complexe de tipul N:P:K in doze diferite dar in care trebuie sa predomine fosforul si potasiul, acest ingrasamint se va aplica la pregatirea patului germinativ, sub disc. In mod normal la pregatirea patului germinativ se aplica tot fosforul si potasiul si numai 30-40 % din doza de azot. Diferenta de azot se va aplica in primavara dupa pornirea in vegetatie a culturii.

Asigurarea unei tavalugiri usoare

In conditia in care semanatorile nu au fost dotate si cu tavalugi este bine ca dupa semanat atunci cand solul permite sa aplicam o tavalugire a culturii de rapita. Scopul acestei lucrari este de a realiza un contact mai bun intre samanta si sol, de a acoperi (acolo unde este cazul) samanta ramasa pe afara, de a intensifica transportul apei prin capilaritate in zona semintelor si de a asigura o maruntire a solului mai bolovanos. In felul acesta semintele au posibilitatea sa gaseasca conditii bune de germinare si cultura poate rasari mult mai uniform. Uneori aceasta lucrare face diferenta intre o cultura bine incheiata si alta rasarita in etape.

Datele prezentate mai sus sunt orientative si fiecare fermier poate decide cea ce trebuie sa faca in ferma sa luind in calcul evolutia vremii, zona de cultura si dotarea tehnica.. Nu se poate aplica o tehnologie standard de la o sola la alta si de la o zona la alta. In functie de factorii mentionati mai sus, fermierii pot face si alte lucrari decat cele prezentate dar de asemenea pot renunta la unele activitati in favoarea altora.

Sursa aici

Please follow and like us:
Tehnologia culturii de rapita

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *